AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înființarea, organizarea şi funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România şi completarea
unor acte normative
Analizând propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înființarea, organizarea şi funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România şi completarea unor acte normative (b526/15.10.2024), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/4363/21.10.2024 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1128/22.10.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înființarea, organizarea şi funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România.
2. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul, în conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Analizând conținutul propunerii legislative, precizăm că, pentru a asigura legislației interne o cât mai bună înțelegere și, implicit, o aplicare corectă, este esențial ca redactarea acesteia să fie una de calitate. Referitor la acest aspect, menționăm că, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”.
În legătură cu acest aspect, semnalăm că Expunerea de motive nu conține mențiuni referitoare la efectuarea testului de proporționalitate prevăzut de Legea nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, semnalăm că, în cadrul instrumentului de prezentare și motivare, nu sunt prezentate argumente care să justifice necesitatea condiționării obținerii autorizației de liberă practică de trecerea unui interval de timp de la finalizarea stagiului, respectiv de la „obținerea diplomei de masterat”, așa cum se preconizează la art. I pct. 9 în norma propusă pentru art. 17 alin. (1).
De asemenea, propunerea legislativă nu face trimitere la standardele ocupaționale pentru profesia de dietetician. Menționăm că, potrivit art. 1 alin. (3) din Metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale aprobată prin Ordinul ministrului educației și al ministrului muncii și solidarității sociale nr. 6.250/2.156/2022, „SO se întocmesc pentru ocupații prevăzute în Clasificarea ocupațiilor din România, (…)”.
5. Menționăm că propunerea legislativă nu se conformează prevederilor cuprinse în Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la art. 8 alin. (4) teza I - „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce” - și la art. 36 alin. (1) - „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc (…)”.
Din analiza soluțiilor legislative preconizate, așa cum se va arăta infra, s-a constatat că se instituie reguli insuficient conturate, care sunt de natură să conducă la interpretări ale textelor propuse care generează dificultăți în procesul de aplicare a acestora.
6. La titlu, semnalăm că intervenția legislativă preconizată la art. II, de modificare, respectiv de completare a unor acte normative, în conformitate cu intervențiile asupra Legii nr. 256/2015 care fac obiectul art. I, nu înseamnă că prin prezenta propunere legislativă se aduc respectivele intervenții, ci doar se dispune efectuarea acestora, cu menționarea emitentului și a termenului în care urmează a se efectua. Prin urmare, este necesară eliminarea expresiei „și completarea unor acte normative” din cadrul titlului.
7. La partea introductivă a art. I, trebuie eliminată sintagma „menționată în continuare ca Legea 256/2015, și în cuprinsul căreia Colegiul Dieteticienilor din România este menționat prin acronimul CDR”, întrucât, pe de o parte, acest articol dispune intervențiile asupra legii sus-menționate, iar, potrivit art. 62 teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.”, astfel că, în actul de bază, reprezentat de Legea nr. 256/2015, nu se poate face referire la sine prin indicarea numărului legii, ci prin folosirea expresiei „prezenta lege”, iar pe de altă parte, abrevierea „CDR” este deja folosită în actul de bază, la art. 1 care o și explicitează, nemaifiind deci necesară o nouă explicitare.
Totodată, pentru corectitudinea exprimării, sintagma „se modifică și completează” trebuie înlocuită cu expresia „se modifică și se completează”.
8. Pentru a răspunde exigențelor tehnicii legislative, propunem reformularea părților dispozitive ale art. I pct. 1-10, astfel:
„1. La articolul 5, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„2. La articolul 5 alineatul (4), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„3. La articolul 7, alineatul (1) se abrogă.”;
„4. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„5. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„6. După articolul 10 se introduce un nou articol, art. 101, cu următorul cuprins:”;
„7. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„8. La articolul 12, alineatele (2) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:”;
„9. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„10. La articolul 19, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:”.
9. La art. I pct. 1, semnalăm că soluția preconizată pentru art. 5 alin. (3) trebuie reconsiderată, întrucât de plano nu este posibil să se condiționeze exercitarea profesiei de dietetician pe teritoriul României tot de exercitarea profesiei (indiferent sub ce formă, în cazul de față, sub supervizare), așa cum se procedează în cazul de față, ca alternativă la obținerea autorizației de liberă practică.
Mai mult decât atât, semnalăm că exercitarea profesiei sub supervizare reprezintă ea însăși una dintre condițiile care trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru eliberarea autorizației de liberă practică, așa cum se propune în textul art. 5 alin. (4) lit. b) de la pct. 2. Prin urmare, nu se poate prevedea fie îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 5 alin. (4) lit. a) – c), fie îndeplinirea doar a uneia dintre acestea, și anume cea prevăzută la art. 5 alin. (4) lit. b) prima teză.
Referitor la actuala redactare a textului art. 5 alin. (3), este necesară eliminarea expresiei „adoptate de Guvern”, care este superfluă în contextul dat.
10. La pct. 2 referitor la art. 5 alin. (4) lit. b), pentru îmbunătățirea redacțională a textului, dar și din considerente de tehnică legislativă, recomandăm înlocuirea sintagmei „unei perioade de practică sub formă de stagiu” cu expresia „unui stagiu”, respectiv a sintagmei „nr. 291 din 27 iunie 2000” cu expresia „nr. 291/2000”.
Totodată, propunem eliminarea sintagmei „menționată în continuare ca Legea 335/2013”, care nu doar că este incorectă ca prescurtare, dar nici nu se uzitează astfel de prescurtări în legătură cu acte normative. Reiterăm această observație, în mod corespunzător, pentru toate situațiile asemănătoare. Prin urmare, ori de câte ori, în cuprinsul propunerii legislative se va face trimitere la un act normativ, titlul acestuia nu va fi menționat decât prima dată, urmând ca ulterior să se menționeze numai intervențiile legislative asupra respectivului act normativ.
În ceea ce privește sintagma „ca exercitare a profesiei sub supervizare”, pe lângă faptul că aceasta nu este adecvată stilului normativ, reiterăm observația de la pct. 9 supra.
În plus, având în vedere că normele de tehnică legislativă nu agreează utilizare parantezelor, propunem eliminarea acestora.
11. La pct. 4 referitor la art. 7 alin. (2), pentru corectitudinea redactării, propunem înlocuirea sintagmei „conform prevederilor din normele metodologice de aplicare a prezentei legi” cu sintagma „conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi”.
12. La pct. 5 referitor la art. 9, textul trebuie numerotat, prin plasarea marcajului „Art. 9. - ” în fața acestuia.
Totodată, semnalăm că norma propusă nu este clară în ceea ce privește expresia „în principal”, respectiv termenul „complementar”, punându-se întrebarea care ar fi ponderea pentru a se putea stabili că supravegherea și controlul exercitării profesiei de dietetician se realizează în principal, respectiv că acestea se realizează complementar.
În plus, este necesară redarea titlului actual al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000, respectiv „privind serviciile publice conexe actului medical”.
13. La al doilea punct marcat ca pct. 6, referitor la textul propus pentru art.11 alin. (1), este necesară menționarea in extenso a denumirii categoriei actului normativ la care se face trimitere, precum și inserarea abrevierii „nr.”, în fața numărului acestuia. Formulăm această observație pentru toate cazurile similare.
La alin. (2), norma propusă este lipsită de claritate, întrucât pe de o parte, art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 stabilește formele de organizare a cabinetelor de practică, iar nu tipurile de forme de exercitare a profesiei, fără personalitate juridică, așa cum este redactat textul, iar pe de altă parte, sintagma „cabinete în structura persoanelor juridice cu respectiv fără scop lucrativ, prevăzute de art. 1 alin. (7) respectiv (8) din OUG 83/2000” este incompletă.
Față de cele arătate mai sus, pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară reformularea textului, în funcție de intenția de reglementare.
La alin. (3), este necesară revederea expresiei „contracte de conlucrare”, întrucât această denumire nu este una consacrată în plan legislativ sau uzuală. Reiterăm această observație pentru pct. 7 referitor la art. 113, precum și pentru pct. 10 referitor la art. 19 alin. (31) lit. e).
Totodată, pentru un plus de precizie, recomandăm ca trimiterea la Codul civil să se realizeze prin referirea la legea care a realizat codificarea respectivă, cu toate datele de identificare a acesteia.
La alin. (4) partea introductivă, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem ca sintagma „se aplică următoarele reguli cumulative” să fie substituită cu expresia „se aplică în mod cumulativ următoarele reguli”.
Totodată, se impune eliminarea expresiei „în completarea”, întrucât o lege specială, cum este cea de față, nu completează o lege generală (Legea nr. 31/1990, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000).
De asemenea, în ceea ce privește sintagma „prin derogare de la cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 și OUG nr. 83/2000”, aceasta trebuie eliminată, întrucât este superfluă, operând principiul specialia generalibus derogant.
La lit. a), aducem în atenție că folosirea cuvântului „axat”, din cadrul expresiei „axat pe servicii de dietetică”, poate conduce la interpretarea potrivit căreia societatea respectivă poate desfășura/presta în cadrul obiectului său principal de activitate și alte activități/servicii, aparținând sau nu domeniului dieteticii, motiv pentru care este necesară revederea expresiei sus-menționate și reformularea textului în funcție de ceea ce s-a dorit a se exprima.
Totodată, norma este imprecisă, deoarece nu menționează domeniile conexe a căror domenii sunt vizate. Pentru precizia și previzibilitatea acesteia, textul trebuie completat cu ceea ce s-a avut în vedere.
În același timp, este necesară înlocuirea expresiei „obiecte secundare de activitate” cu expresia „obiect secundar de activitate”.
În plus, pentru o redactare specific normativă, recomandăm înlocuirea sintagmei „așa cum sunt detaliate în normele metodologice” cu expresia „în conformitate cu normele metodologice”
La lit. d), pentru o redactare normativă uzuală, sugerăm ca expresia „cel puțin 1/3” să fie înlocuită cu sintagma „cel puțin o treime”.
14. La pct. 7 referitor la art. 111 alin. (1) lit. b), în ceea ce privește calitatea de funcționar public sau de demnitar pe care ar putea să o aibă dieteticianul, având în vedere definițiile funcției publice, respectiv funcției de demnitate publică de la art. 5 lit. y), respectiv z) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, menționăm că este incorect să se prevadă că dieteticianul își poate exercita profesia în calitățile menționate mai sus, motiv pentru care referirea la acestea trebuie eliminată.
La lit. e), prin referirea la statutul de persoană ce desfășoară activități economice independente din sfera profesiilor liberale, ce nu constituie o formă de exercitare a profesiei, textul conferă practic posibilitatea ca orice alt profesionist (medic, farmacist, dar și arhitect, avocat sau notar, de exemplu), care exercită o profesie liberală, să aibă calitatea de dietetician. Pe de altă parte, deși textul precizează că „nu constituie o formă de exercitare a profesiei”, această precizare nu se corelează cu partea introductivă a alin. (1), care se referă la „modurile de exercitare a profesiei de dietetician”.
La lit. f), propunem eliminarea cuvântului „exterior” din cadrul expresiei „voluntar exterior”, care este atât incorect folosit în context, cât și superfluu.
Totodată, semnalăm că textul este neclar prin folosirea sintagmei „sau ca membru ce desfășoară în virtutea acelei calități activitate neremunerată în domeniul dieteticii în acea asociații care activează ca forme de exercitare a profesiei”.
Pe cale de consecință, lit. b), e) și f) trebuie reformulate conform celor arătate anterior.
La art. 112 alin. (1) lit. a), întrucât redactarea „sedii ale formei” este defectuoasă, se impune reformularea corespunzătoare a textului.
Observația de mai sus este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile asemănătoare.
La alin. (2), având în vedere că nici textul de față, nici textele anterioare ale propunerii legislative nu prevăd în ce constă supervizarea profesională, și nici nu fac trimitere la normele metodologice de aplicare a legii în această privință, nu este clar care ar trebui să fie condițiile care să asigure această supervizare. Prin urmare, trebuie lămurit acest aspect.
La art. 113 alin. (1), este de analizat dacă modelul-cadru al respectivelor contracte nu ar trebui să fie stabilit prin normele metodologice de aplicare a legii.
La alin. (2), semnalăm că norma este lipsită de precizie și predictibilitate în absența menționării despre a cui modificare este vorba, precum și a unor criterii în raport cu care să se aprecieze importanța modificărilor respective. De asemenea, constatăm că se utilizează un limbaj care este specific prevederilor referitoare la instanțele judecătorești („pronunță încetarea”, „încuviințării”, „respingerea definitivă”), or, în cazul de față, este avută în vedere o procedură în care rolul activ îi revine Colegiului Dieteticienilor din România. Mai mult, nu este clar ce înseamnă „respingerea definitivă”, punându-se întrebarea în ce situații este respingerea nedefinitivă.
Formulăm aceste observații și pentru alin. (3).
La alin. (3), contextul impune înlocuirea expresiei „avizării de către CDR constituirii” cu expresia „avizării de către CDR a constituirii”,
La alin. (4), expresia „Contractele ce stau la baza stagiului” nu este clară. În ipoteza în care intenția de reglementare a fost ca prin această expresie să se desemneze contractele de stagiu, propunem folosirea, în locul acesteia, a denumirii consacrate de Legea nr. 335/2013, și anume „Contractele de stagiu”, utilizată, de altfel, la alin. (5).
Totodată, întrucât, conform art. 2 lit. b) din legea sus-menționată, contractul de stagiu este anexă la contractul individual de muncă, nu este clară utilizarea mențiunii „indiferent de natura lor juridică”, fiind necesară revederea normei.
Formulăm aceeași observație pentru alin. (5), care se referă la altă relație contractuală decât cea bazată pe un contract individual de muncă, precum și pentru alin. (6), care face vorbire despre stagiarii care nu sunt salariați, fiind necesară reformularea textelor în mod corespunzător.
În același timp, pentru folosirea unui limbaj normativ adecvat, propunem înlocuirea expresiei „sunt pe termen determinat de cel mult un an de activitate efectivă” cu sintagma „se încheie pe durată determinată de cel mult un an”, expresia „de activitate efectivă” fiind inutilă.
În plus, propunem eliminarea expresiei „sau poziții”, având în vedere că stagiarul ocupă un post, precum și menționarea dispozițiilor legale care prevăd expres că posturile respective pot fi ocupate numai de stagiari.
La alin. (5), sub rezerva celor arătate anterior în legătură cu acest articol, în ceea ce privește trimiterea la art. 111 alin. (2), întrucât, potrivit art. 50 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Nu poate fi făcută, de regulă, o trimitere la o altă normă de trimitere”, recomandăm reformularea în consecință a normei, art. 111 alin. (2) trimițând, la rândul său, la art. 111 alin. (1) lt. a), b) și e).
La alin. (6), sintagma „unele elemente mai tehnice sau de importanță mai redusă”, conferă normei un caracter imprecis și imprevizibil, motiv pentru care este necesară reformularea corespunzătoare a textului.
Formulăm aceeași observație pentru textul propus, la pct. 8, pentru art. 12 alin. (2), referitor la expresiile „Structurile și mecanismele principale”, respectiv „iar cele mai de detaliu”.
15. La pct. 9, semnalăm că textul preconizat pentru art. 17 nu are caracter de normă tranzitorie, motiv pentru care nu trebuie să înlocuiască textul de lege lata al art. 17, care face parte din cadrul Capitolului VI Dispoziții tranzitorii și finale.
La alin. (1), condiționarea obținerii autorizației de liberă practică de trecerea unui interval de timp de la finalizarea stagiului, respectiv de la „obținerea diplomei de masterat” nu este argumentată în Expunerea de motive, astfel încât nu este clar de ce ar fi necesară această condiționare, mai cu seamă că, potrivit art. 5 alin. (4) lit. c) din actul de bază, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite în mod cumulativ în vederea eliberării autorizației de liberă practică este ca persoana respectivă să promoveze examenul național de dietetician autorizat.
La alin. (2), în legătură cu expresia „și, dacă e cazul, în legi speciale”, aducem în atenție că alte condiții decât cele care sunt prevăzute în Legea nr. 256/2015 nu pot fi impuse, aceasta fiind reglementarea cadru a profesiei de dietetician. Întrucât restul textului face dublă reglementare în raport cu condițiile prevăzute la art. 5 alin. (4) din legea sus-menționată, este necesară eliminarea acestui alineat.
La alin. (4), pentru o exprimare normativă corectă, propunem înlocuirea sintagmei „în alte cazuri decât conform alin. (5)” cu sintagma
„în alte cazuri decât cel prevăzut la alin. (5)”, precum și eliminarea expresiei „interpretată în sensul de”.
La alin. (5), menționăm că sintagma „în caz contrar ea fiind anulată de drept și redobândirea implicând promovarea din nou a examenului național de dietetician autorizat” este superfluă în raport de norma preconizată la alin. (4), cel puțin parțial, motiv pentru care propunem să se analizeze dacă este cazul menținerii sale în cadrul alin. (5), situație în care trebuie reformulată în mod corect din punct de vedere normativ.
16. La pct. 10, referitor la art. 19 alin. (31), semnalăm că soluția legislativă nu se corelează cu art. 19 alin. (2) din actul de bază, potrivit căruia „Constatarea, cercetarea și sancțiunile abaterilor disciplinare sunt prevăzute în Statutul CDR.”.
Având în vedere faptul că prin Ordinul nr. 1.268 din 14 iulie 2020 a fost aprobat Statutul Colegiului Dieteticienilor din România, precizăm că este necesară reconsiderarea soluției preconizate, deoarece o lege nu poate veni în completarea unui ordin de ministru, prin stabilirea în plus a unor sancțiuni disciplinare față de cele prevăzute în Statutul CDR.
17. Este necesară eliminarea denumirii marginale a art. II, care nu se uzitează în cazul actelor normative de modificare, respectiv de completare.
18. La art. II alin. (1), pentru respectarea uzanței normative, propunem reformularea textului, astfel:
„(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica, în mod corespunzător, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înființarea, organizarea şi funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2019”.
După același model propunem redactarea și a alin. (2) - (3).
La alin. (6), semnalăm că trimiterea la alin. (16) este eronată, fiind necesară revederea normei de trimitere și efectuarea corecturii necesare.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1146/14.11.2024